Guvernul pregătește înființarea Carpatica Feroviar SA, companie aptă „pentru deservirea nevoilor de apărare ale țării”, pe fondul problemelor pe care le are CFR Marfă
CFR Marfă a plătit datorii de 22,4 milioane lei către bugetul statului, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, inclusiv contribuțiile care trebuiau virate la sănătate și pensie din salariile angajaților, potrivit informațiilor transmise de companie la solicitarea Profit.ro. Aceste sume intrau sub incidența reincriminării ca faptă penală, începând cu luna martie, a reținerii fără virare ulterioară la buget a unor impozite și contribuții cu stopaj la sursă. ANAF a dus în ultimele luni o campanie susținută pentru a convinge firmele aflate în această situație să plătească, inclusiv prin notificări cu variante de eșalonare sau informații transmise în presă.
Profit.ro a anunțat că lista datornicilor trimisă de ANAF la Poliție are în frunte CFR Marfă și la coadă mii de firme cu datorii mai mici de 100 de lei.
Lista celor aproape 53.000 de contribuabili trimisă de către ANAF, săptămâna trecută, Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) pentru cercetări penale are în frunte, potrivit informațiilor Profit.ro, o companie de stat, CFR Marfă, cu restanțe de aproape 22 milioane de lei intrate sub incidența prevederilor care au reincriminat, de la 1 martie, reținerea fără virare la buget a unor contribuții și impozite cu stopaj la sursă. La coada acestei liste sunt peste 4.000 de contribuabili cu restanțe mai mici de 100 de lei. Aceștia riscă și ei să ajungă în atenția polițiștilor, în funcție de cum vor selecta aceștia dosarele pentru lucru, deși, logic ar fi ca cercetarea să înceapă întâi cu cei mai mari restanțieri.
ANAF a analizat introducerea unui plafon minim, dar, neavând bază legală, a ....renunțat la idee și a transmis Poliției informații despre toate firmele cu datorii, indiferent de sumă
ANAF a făcut sesizări penale unui număr de 52.976 de contribuabili activi pentru neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, reincriminată ca faptă penală din luna martie a acestui an. Acești contribuabili aveau înregistrate ca obligații totale o sumă de 372 milioane lei. Urmează ca IGPR să transmită fiecărui inspectorat județean de poliție agenții economici care își desfășoară activitatea în acel județ și să înceapă acțiunile specifice privind cercetarea penală, a transmis, într-o conferință de presă, președintele ANAF, Lucian Heiuș.
Peste 71.000 de contribuabili sunt în prezent în situația ca ANAF să le facă sesizări penale pentru că au reținut fără să vireze la bugetul statului o serie de impozite și contribuții, prevăzute de ordonanța care a reincriminat, de la 1 martie, astfel de fapte ca fiind penale. În cazul acestora, termenul de grație de 60 de zile a fost depășit, iar ANAF, ca ultimă măsură de prevenție va trimite acestor contribuabili notificări cu situația sumelor datorate la stat, dar și cu instrumentele de eșalonare/restructurare pe care le pot accesa, a declarat pentru Profit.ro președintele Fiscului, Lucian Heiuș.
ANAF va aplica de acum, conform termenului avansat anterior, legislația privind formularea de sesizări penale pentru reținerea și nevirarea unor contribuții și impozite.
ANAF va începe, din iulie, "controale masive" pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice, ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane, a anunțat președintele instituției Lucian Heiuș.
ANAF va începe, din iulie, "controale masive" pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice, ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane, a anunțat președintele instituției Lucian Heiuș.
La nivelul ANAF juriștii au stabilit că prevederile intrate în vigoare de la 1 martie privind reincriminarea ca penală a faptei de reținere și nevirare a unor contribuții și impozite, se aplică obligațiilor pentru luna martie, care au devenit scadente cel mai devreme la data de 25 aprilie inclusiv, potrivit informațiilor Profit.ro. Având în vedere perioada de grație de 60 de zile în care poate fi făcută plata cu termen depășit, termenul de la care ANAF ar urma să inițieze automat sesizări penale este 26 iunie. Eventuale modificări legislative, care să introducă la nivelul ANAF o analiză a situației firmei înainte de sesizarea penală, par tot mai puțin probabile pe măsură ce timpul trece.
Aproape 300.000 de firme riscă la acest moment să aibă dosare penale.
Până în prezent, proiectul de ordonanță pregătit de Finanțe nu a fost adoptat, nici la două luni după ce a fost prezentat pe site. Din informațiile Profit.ro, Ministerul Finanțelor a adus proiectului o serie de modificări în urma unor observații transmise de către Ministerul Justiției.
Antifrauda ANAF a suspendat activitatea a 622 de firme, anul trecut, fiind cu 230% mai multe decât în 2020.
Inspectorii direcției Antifraudă, din cadrul ANAF, verifică modul în care reprezentanții legali ai școlilor de șoferi din întreaga țară au fiscalizat taxele de școlarizare încasate în perioada 2019-2021. În prezent sunt verificate 239 de firme cu activitate în acest domeniu și s-a constatat că în 24 de cazuri s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 8,53 milioane lei, prin sustragerea de la plata TVA, a impozitului pe venitul microîntreprinderilor și a impozitului pe dividende, situații în care sunt sesizate parchetele competente pentru recuperarea prejudiciului.
Firmele plătitoare de impozit pe profit și microîntreprinderile care achită impozit pe venit ar urma să aibă dreptul să redirecționeze oricând, într-un interval de 7 ani, către beneficiarii de sponsorizări (entități non-profit, instituții publice sau persoane fizice activând în domeniile educație, cercetare, sănătate, cultură, sport, drepturile omului, protecția mediului, etc.) partea de impozit pe care acum o pot redirecționa doar pentru anul încheiat, prevede o lege adoptată de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.
Firmele plătitoare de impozit pe profit și microîntreprinderile care achită impozit pe venit ar urma să aibă dreptul să redirecționeze oricând, într-un interval de 7 ani, către beneficiarii de sponsorizări (entități non-profit, instituții publice sau persoane fizice activând în domeniile educație, cercetare, sănătate, cultură, sport, drepturile omului, protecția mediului, etc.) partea de impozit pe care acum o pot redirecționa doar pentru anul încheiat, prevede o lege adoptată de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.
Firmele plătitoare de impozit pe profit și microîntreprinderile care achită impozit pe venit ar urma să aibă dreptul să redirecționeze oricând, într-un interval de 7 ani, către beneficiarii de sponsorizări (entități non-profit, instituții publice sau persoane fizice activând în domeniile educație, cercetare, sănătate, cultură, sport, drepturile omului, protecția mediului, etc.) partea de impozit pe care acum o pot redirecționa doar pentru anul încheiat, prevede o lege adoptată de către Senat. Legea prevede și introducerea unui nou formular fiscal pentru redirecționare, similar celui folosit de persoanele fizice, precum și a unei declarații fiscale recapitulative.
Înregistrarea în SPV a firmelor și persoanelor care desfășoară profesii liberale și activități independente va fi obligatorie de la 1 martie 2022, a anunțat ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu. De asemenea, tot la 1 martie 2022 va debuta în sistem pilot și programul SAF-T, a spus acesta.
Anul trecut, pe fondul amânării și reeșalonării la plată a obligațiilor la buget pentru firme, a crescut și fenomenul evaziunii fiscale, a declarat premierul Cîțu, întrebat de ce ANAF a început să someze și să pună popriri pe conturile firmelor, multe dintre ele aflate într-o perioadă dificlă din cauza pandemiei.
Ordonanța Guvernului care extinde până la 25 decembrie perioada în care nu începe executarea silită și nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență, a apărut în Monitorul Oficial în această seară. Această facilitate era valabilă până la 25 octombrie potrivit legislației anterioare (26 octombrie, având în vedere că 25 octombrie a fost duminică).
Guvernul a extins până la 25 decembrie perioada în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență. Această facilitate expira la 25 octombrie. De asemenea, Guvernul a aprobat, tot în ședința de joi, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.
Firmele care au obligații fiscale neachitate ulterior declarării stării de urgență (COVID-19) vor putea solicita eșalonarea plății acestor sume pe o perioadă de până 12 luni, fără garanții și cu un calendar de rambursare propriu. Ministerului Finantelor a elaborat un proiect de ordonanță de urgență prin care se reglementează eșalonarea la plată, în forma simplificată, a obligațiilor bugetare neachitate în urma crizei COVID-19.
Ministerul Finanțelor derulează simulări referitoare la data de 25 octombrie, la care expiră posibilitatea firmelor de a amâna fără dobânzi și penalități obligațiile fiscale din starea de urgență/starea de alertă, însă o decizie nu a fost luată, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Potrivit informațiilor Profit.ro, analiza Finanțelor înclină spre menținerea termenului de 25 octombrie, dar cu o abordare mai "prietenoasă" din partea ANAF, care ar trebui să sprijine firmele să se conformeze, de exemplu prin restructurarea și eșalonarea obligațiilor fiscale, și să nu treacă imediat la executarea acestora.
Un grup de 19 companii de transport rutier de mărfuri, în special transport containerizat, a transmis Direcției Generale a Vămilor (DGV), parte a ANAF, o adresă, obținută de Profit.ro, prin care contestă decizia DGV de la începutul lunii de a opri activitatea de vamă în port. Restricția, deși cu scop declarat de "fluidizare", a avut drept consecință imediată creșterea timpului pentru un transport de marfă către orice destinație din țară de la maxim 2 zile la 4-5 zile. În plus, transportatorii sunt nemulțumiți că trebuie să suporte costurile plimbării containerelor importate prin Constanța până la alte birouri vamale din țară. Profit.ro a scris recent că DGV a luat decizia de a opri operațiunile de vămuire la birourile vamale de frontieră din Constanța, în principal cel din port, și de a direcționa aceste operațiuni la birourile vamale din interiorul țării, motivul invocat fiind că acestea din urmă nu prea au activitate, în timp ce structura din port este încărcată, iar timpii de așteptare sunt mari. Cifrele pe anul trecut arată clar, însă, că firmele, chiar dacă au mult de așteptat, au ales ca pentru două treimi dintre containerele aduse prin Constanța să facă vama în port, în timp ce pentru cele cu destinație București-Ilfov, procentajul urcă la 75%. Conducerea Vămii, în loc să suplimenteze personalul și programul la vama din Constanța, a ales să direcționeze containerele de marfă către vămile de interior, care au o activitate mult mai redusă.